Mere de Voinești: eticheta pe care o cauți cu privirea când te duci la piață, de parcă povestea lor ar data de când lumea. Într-un fel, așa și este. Însă puțini mai știu că tradiția intensivă și extensivă a merelor de la Voinești, din Dâmbovița, este una relativ nouă. În prima zi a anului 1950 a luat ființă Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Voinești, după ce un studiu de mediu dăduse undă verde pentru producția pe scară largă a acestor fructe; cinci ani mai târziu se înființa și Școala Profesională Pomicolă, devenită apoi liceu cu profil agricol, unde s-au școlit teoretic și practic viitorii specialiști din zonă: pomicultori, legumicultori, horticultori și viticultori. Așadar, poate că nu ar fi tocmai greșit să vorbim despre mere din Voinești, de vreme ce înainte de 1950 nu existau aici meri decât în cantități de subzistență, în soiuri ce s-au tot modificat pe baza cercetărilor, chiar dacă istoria livezilor pe aceste locuri este atestată încă de la 1515.
La Voinești ne întâmpină Corina Oprea, cea care în ultimii ani s-a implicat tot mai mult în afacerea familiei. Deși a lucrat în livadă de mică, abia în ultima perioadă pare că se regăsește în conceptul Crăița Merelor, aceasta fiind și identitatea creionată cu ajutorul unui specialist. De 15 ani, weekend de weekend și nu numai, Corina se străduiește să compenseze eventualele lipsuri de personal, livrează, muncește în livadă, ține legătura cu clienții, plănuiește atent viitorul și direcția afacerii în care fiecare membru al familiei investește, part-time sau full-time, toată energia de care dispune.
Afacerea cu mere e în familie de aproximativ 60 de ani și, spre deosebire de generația părinților, era digitală și cultura influenței din social media par să dea mai mult curaj și optimism față de cum vedea familia Oprea perspectivele de viitor în pomicultură în 2019. În plus, Corina recunoaște că experiența lucrului în corporație i-a prins bine odată decisă să se implice și mai mult în afacerea de acasă: știe să negocieze, să-și expună punctul de vedere, să caute muncitori serioși sau să intre ea într-o salopetă de lucru și să învețe cum se montează un obiect necesar la pensiune. Se bazează și pe ajutorul surorii sale, Alina, care intervine mai ales pe partea de distribuție a comenzilor, care se livrează sâmbăta în București, fiecare la adresa indicată de client.
Inovație. Pensiune. Paradox.
În urmă cu 30 de ani, părinții Corinei și Alinei s-au apucat să ridice o casă în localitate. O voiau pentru când creșteau fetele, dar n-au reușit niciodată să finalizeze lucrările. Clădirea a fost folosită multă vreme drept depozit pentru mere, pe lângă beciul cu același rol, care ocupă tot spațiul de sub casă. Odată cu creionarea ideii de Crăița Merelor au venit și altele, așa că au apărut sucul de mere natural, presat la rece și pasteurizat, fructele deshidratate, comenzile online, o pensiune, dar și invitația familiei Oprea pentru doritorii care vor să vadă cum se culeg roadele pomilor sau care vor să petreacă o după-amiază la umbră, printre meri înfloriți, ori să organizeze aici o ședință foto cu fundal înflorit.
Cine ar vrea să vadă cum se culeg merele?, se întrebau părinții Corinei. Și este o întrebare validă dacă ești atât de prins în munca ta, încât nu mai ai timp să respiri și să te uiți în jur. Cine n-ar vrea să vadă cum se culeg merele?, s-a întrebat și Corina și le-a demonstrat că o poveste sinceră poate atrage mai mult decât întregi campanii de marketing. Sau că, în orice caz, marketingul stă în sinceritatea unei povești. Așa s-a conturat, treptat, și visul unei pensiuni: casa făcută în urmă cu 30 de ani a fost amenajată cu bun-gust într-un stil ce îmbină practicul și confortul, astfel încât e gata să găzduiască 12 persoane, ba chiar 16 la nevoie. Toate dormitoarele au și o zonă de birou, pentru că din proprie experiență știe Corina că poți să vrei să pleci undeva în natură, să te relaxezi, dar să fii nevoit să iei și munca după tine. De ce să nu o faci într-un mod cât mai plăcut? În plus, parterul are o sufragerie spațioasă, gândită atât ca zonă de chill and fun, cu canapele și televizor, dar și o fereastră uriașă către natură, cât și ca sală propice pentru ședințe și meeting-uri, căci mobila se poate muta cu ușurință, iar televizorul poate fi transformat rapid într-un ecran pentru slide-uri ale unei prezentări business veritabile, folosind viteza bună a internetului.
În plus, bucătăria pensiunii de la Crăița Merelor este gândită astfel încât să poată susține ateliere de gătit, pentru a duce vizitatorul prin cât mai multe etape de viață și prelucrare a mărului; mama Corinei ar urma să adauge în lista de atribuții, așadar, pe lângă sucul de mere (idee apărută cu 12 ani în urmă), care presupune să verifice și să taie manual fiecare măr care intră la presat, și workshop-uri pentru copiii și adulții care vor să contribuie la transformarea fructului în delicioasele deserturi în care acesta este elementul principal. Toate acestea pentru a adăuga o bucurie în plus în sacul cu fructe și amintiri al celor care vin aici și află de ce e esențial să culegi mărul cu blândețe, fără a-i rupe codița, sau care sunt perioadele propice tratamentului aplicat pomilor – domnul Oprea este inginer horticol și își folosește priceperea profesională pentru a stropi și trata cât mai puțin pomii din livezile proprii.
Corina ne explică: „Poate că peste vreo 15 ani vom putea să producem exclusiv bio, să nu mai folosim deloc tratamente, dar acest lucru depinde de vecinii noștri. Dacă ei utilizează ceva ce alungă dăunătorii, trebuie să ne conformăm pentru ca aceștia să nu ajungă la noi după ce fug de la ei. Tata e inginer în horticultură și s-a documentat foarte mult despre ce înseamnă creșterea merilor. E foarte important când stropești, ce cantitate pui, cum o distribui și așa mai departe. Acum folosim 6 tratamente pe parcursul anului, din cele 20 pe care ar trebui să le punem, le-am redus pe cât de mult am putut astfel încât pomii să trăiască, fructele să existe și să fie totuși sigure pentru consum. Substanțele fitosanitare sunt făcute să fie aplicate, să dea pomului nutrienții necesari, iar în două săptămâni să dispară din fruct. Doar îl protejează și dispare. Noi, fiind producători autorizați de suc, în fiecare toamnă facem analizele merelor, le trimitem la DSV și vine apoi desfășurătorul: element și cantitate. De mai bine de cinci ani de zile, la noi toate aceste valori sunt zero. Asta înseamnă că soluțiile respective au fost aplicate corect. Deci produsele noastre sunt naturale în sensul că nu dăm pe ele cu nimic ca să le facem mai mari, mai roșii, mai frumoase. Nu sunt bio pentru că asta nu se poate aici, cel puțin deocamdată. Însă și pentru culturile bio există tratamente certificate ca atare, nu e ca și cum nu ai folosi absolut nimic, așa cum cred mulți cumpărători.”
Paradoxal, ne spune doamna Oprea, mama Corinei, este faptul că în urmă cu 10-15 ani nu se vorbea mai deloc despre a mânca sănătos, despre fructele imperfecte care – știm acum – sunt mai bune decât cele lucioase și fără pete sau denivelări. Dar merele se vindeau cu repeziciune când le scotea la piață, la ora 14 putea termina vânzarea și avea șansa să se mai întoarcă la Voinești după un transport de mere pentru București în aceeași zi. Astăzi, deși vorbim și citim peste tot despre cum petele arată că n-au fost stropite, că găurile de vierme indică un măr destul de sănătos pentru a fi considerat casă și masă de o altă ființă, deși știm teoria pe care o repetăm zilnic la televizor, online și-n discuțiile despre stil de viață sănătos, fructele tot ajung să stea mai mult pe tarabă, sunt alese de cumpărător mai greu și numai cele impecabile. Doamna Oprea le dă deoparte dinainte pe cele care, știe de-acum, n-ar trece proba vizuală în fața cumpărătorului.
De la cules de mere în corporație și înapoi
Este încă dificil să găsești mână de lucru în țara noastră, condiția zilierului mai mult complică decât ajută, iar pentru un copil crescut la țară pare că singura salvare stă în facultatea făcută departe de casă și-apoi în jobul în capitală sau în unul dintre marile orașe. Odată cu pandemia, dar și înainte, pe alocuri, un număr tot mai mare de angajați în corporație a decis să contribuie la ruralizarea României, alegând să locuiască din sate care să le permită lucrul liniștit de acasă sau unde să muncească pământul.
Corina nu și-a abandonat încă locul de muncă și face cu plăcere tranziția de la haina de angajat la cea de forță de lucru în propriile livezi, împărțite în câteva locuri din Voinești și localitățile învecinate. Chiar dacă mărul este simbolul de la Crăița Merelor și cel mai cunoscut produs al familiei Oprea, e important să menționăm și celelalte produse îndrăgite de cumpărătorii fideli: pere, prune, gutui, cireșe, vișine sau piersici, toate putând fi comandate și online. Asta cu atât mai mult cu cât propunerea Crăiței Merelor este de a plimba clientul de la muguri la floare și apoi la fruct, exact cum un traseu prin istoricul afacerii familiei ar arăta începuturile de-acum mai bine de jumătate de veac, înflorirea lentă, dar sigură, de pe parcurs, și roadele vizibile azi pe conturile lor de Facebook și Instagram.
Fotografii realizate de Raluca Lazăr.
