Despre schimbare au vorbit mulți. De la Robin Sharma la Mahatma Gandhi, la Tolstoi și Socrate. Au vorbit despre puterea schimbării, despre impactul ei, despre cât de greu sau cât de ușor este să faci o schimbare. Lucrurile simple pot schimba lumea, au spus. În fiecare zi avem responsabilitatea, obligația chiar, de a face pași, mai mici sau mai mari, către o lume mai bună.
Câți dintre noi l-au luat însă în serios pe Gandhi când ne spunea sa fim schimbarea pe care vrem să o vedem în lume? Câți au făcut din vorbele lui un stil de viață? Prea puțini. Există totuși oameni care seară de seară adorm cu gândul la care este următorul lucru pe care-l pot schimba. Se trezesc cu dorința și pasiunea necesară pentru a face din visele de ieri realitatea de astăzi.
Printre acești oameni se numără și familia “Dăruiește Viață”. Spun familie pentru că, deși nu îi leagă biologic nimic, îi leagă același vis. Au aceeași strălucire în ochi când vorbesc despre proiectele cărora își dedică viața. Aceeași mâhnire când povestesc rezistența pe care o opun statul și sistemul medical din România.
Povestea lor începe în 2012 cu Dragoș, un tânăr de 17 ani a cărui mamă, ajunsă aproape de capătul bătăliei cu sistemul, cere ajutor pentru a-și salva fiul care avea nevoie urgentă de tratament și transport în străinătate. Ce a fost inițial un caz izolat, s-a transformat într-o adevărată misiune de resuscitare a sistemului medical românesc când sute de părinți au început să ceară ajutorul.
Atunci, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatorii asociației, și-au pus mănușile sterile și-au început o operație pe cord deschis. Au început prin a schimba un Ordin de Ministru, fapt ce a permis și a facilitat bolnavilor accesul la tratamente în străinătate. Lucru aparent normal, dar care în România necesita ore de așteptări, sute de hârtii plimbate dintr-un loc în altul și care se termina, în mari proporții cu un răspuns negativ din partea statului.
Printre realizarile asociației Dăruiește Viață se număra 20 de camere sterile, care triplează capacitatea de transplant a României, dotarea a zeci de spitale cu echipamente medicale și medicamente și primul laborator de diagnostic în profunzime a cancerului limfatic de la Timișoara. Însă cel mai mare proiect este reconstrucția Spitalului Marie Curie din București.
Primul Spital La Standarde Europene pentru Copii. #NoiFacemUnSpital
Cel mai de anvergura proiect al asociației și a celor peste 350.000 de oameni și 5.600 de companii care lună de lună aleg să doneze fie prin sms, fie prin redirecționarea impozitului.
Primul Spital Național de copii pentru cancer, boli grave și traumă va fi inaugurat la finele anului 2021. Acesta va găzdui secțiile de oncologie pediatrică, hematologie cu 5 camere sterile, radioterapie pediatrică, chirurgie, neurochirurgie, bloc operator cu 5 săli de operație și ATI. Cu o investiție de aproximativ 30 de milioane de euro pentru construcție și dotarea cu echipamente, spitalul va avea 12.000mp, 9 niveluri și 187 de paturi.
Am fi tentați să credem că organele de conducere a statului au primit cu brațele deschise această inițiativă. Însă, după cum aflăm de la Oana și Carmen, cea mai grea luptă a fost cea pentru obținerea autorizațiilor și a celor 22 de avize. Lucrul cu Ministerul Sănătății a fost greu, anevoios și părea câteodată imposibil.
“A fost greu să ne lase să lucrăm! Am simțit în permanență o dorință de a ne împiedica să facem asta.”
O altă clădire se află în planul de lucru a asociației. Aceasta va fi gata în 2025 și va găzdui restul secțiilor din Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie.
Carmen, Oana, Mihaela și Dionisia mi-au vorbit despre ce înseamnă munca într-un ONG. Despre cât de dificil este câteodată să îți lași problemele la muncă și să pui capul liniștit pe pernă. Mi-au vorbit despre programul haotic. Despre cum se schimbă lucrurile de la o ora la alta. “Noutăți! Mâine plecăm la Piatra Neamț”, îi spune Oana lui Carmen chiar în timp ce povesteam despre asta.
La întrebarea “care a fost cel mai greu moment de până acum?”, mi-au spus cu tristețe despre momentele imediate tragediei din Colectiv.
“Nu mai știam cum să facem. Încercam să facem donații în spitale și erau refuzate. Cadrele medicale ne spuneau că au tot ceea ce e nevoie, însă oamenii ne scriau în disperare despre lipsurile din spitale. Peste tot în media se scria că România are toate cele necesare pentru marii arși, dar știm că nu era așa. A fost greu din punct de vedere emoțional. Ne simțeam neputincioși.”
Pentru cei de la Dăruiește Viață, cel mai greu an a fost 2020. Lovită de pandemie, România s-a găsit aproape inertă în fața unei asemenea provocări. Mereu pe baricade, asociația a răspuns cu promptitudine și de aceasta data. “Nu știam de unde să cumpărăm măști, mănuși și alte echipamente de protecție. Ne era frică de țepele despre care tot auzeam. Așa că am închiriat un avion privat și am adus 17 tone de echipamente de protecție. Ne scriau medici din toate spitalele din București și din țară, cereau donații, în special de măști. Ne-am dat seama că cea mai bună variantă e să donăm direct persoanelor care ne cer, pentru că atunci când donam spitalului, echipamentele se “pierdeau” pe la recepția mărfii.” În 2020, Dăruiește Viață a ridicat Spitalul Modular 1 Elias pentru pacienții cu COVID-19 și a dotat peste 140 de unități medicale din țară cu aparatura și echipamente medicale.
De 9 ani, în România se Dăruiește Viață. Se apără drepturi și principii. Se clădesc secții și speranțe. În fiecare zi, de 3285 de zile, cineva alege să fie schimbarea. Să nu mai lase la mâna destinului lucrurile pe care noi toți le putem face.
De 9 ani, sistemul medical este tratat de răni vechi și adânci, de cicatrici de care cu toții ne lovim. De 9 ani, Dăruiește Viața este medicul ce promite să facă România bine, alături de cei peste 350.000 de asistenți și asistente.
Realizările sunt multe, proiectele nu se opresc aici iar dorința de a ajuta crește cărămidă cu cărămidă. Și tu poți face parte din echipa Dăruiește Viața donând online, pe pagina https://www.daruiesteviata.ro prin SMS la 8864 sau redirectionând 3,5% din impozitul pe venit!
Fotografii realizate de Alexandru R. Crețu.
