Locuri
Muzeul de Pânze și Povești, locul de unde a plecat suveica mamei Ruța în jurul lumii
Amenajat în prima casă din sat făcută cu dolari munciți din greu în America, în perioada marii migrații de la începutul secolului, Muzeul de Pânze și Povești de la Mândra reprezintă un dublu simbol istoric: unul personal, al familiei Zară, și unul local, al Țării Făgărașului.
Biserica Evanghelică Fortificată Vulcan, păstrătoarea istoriei locale săsești
După ce am vizitat Biserica Evanghelică Fortificată de la Hărman și v-am povestit istoria ei, ne-am îndreptat spre o altă localitate brașoveană. La Vulcan am gustat Baumstriezel și am învățat diferențele dintre acesta și kürtőskalács, apoi ne-am bucurat de încă o porție de istorie.
Atelierul Etnografic de la Ucea de Sus, o lume țesută de Sorin Petrișor
Dacă pleci cu mașina din Făgăraș spre Sibiu și faci stânga la indicatorul spre orașul Victoria pe DJ105C, după aproximativ jumătate de oră ajungi la Ucea de Sus, acolo unde la numărul 178 găsești Atelierul Etnografic cu războaie de țesut al lui Sorin Petrișor, locul unde el și soția lui par a duce o viață ale cărei secrete sunt multe și țin de simplitatea cu care acceptă complexitatea naturii.
Biserica Evanghelică Fortificată Hărman︱Dan Ilica-Popescu: „Comunitatea e implicată în menținerea lăcașului de cult şi a întregului ansamblu”
La aproximativ 10 kilometri distanță de Brașov se află localitatea Hărman, care în limba germană este „Honigberg“, adică „munte de miere“, pe un mic platou în partea de sud-est a Transilvaniei, cunoscută și drept Ţara Bârsei. Potrivit istoricilor, comunitatea Hărman a fost înfiinţată la începutul secolului al XIII-lea.
Hospice Brașov | După ce ți se spune că nu mai e nimic de făcut
Brașov, 1991. Conceptul de îngrijire paliativă le este cunoscut doar câtorva persoane. Printre ele se află și Mălina Dumitrescu, încercând să explice unui sistem medical care diagnostica bolile incurabile și trimitea oamenii acasă cu sentința „nu mai avem ce face” că ba da, mai sunt o mulțime de lucruri care se pot face și care trebuie să fie făcute.
Poarta Carpaților︱Mihai Orleanu, Centrul de Ecologie Montană: „Nu dorim să atragem oameni care nu au dorința să depună efort”
Vrem să ne bucurăm de experiențe autentice, să fim mai aproape de miezul naturii și să ne conectăm cu acesta, pe cât se poate. Din trendurile ultimilor ani, reîntoarcerea la natură pare să fi acaparat mai multe zone-țintă de public, de la cei cu adevărat interesați de binele unui areal și până la cei care, din neștiință poate și ne dorim să credem că nu din rea intenție, ajung să afecteze mai mult decât să ajute un spațiu natural să se bucure de înflorirea maximului de potențial.
