Cembra︱Un pas înainte pentru Irina Neacșu și pasiunea pentru artă și design botanic
Irina Neacșu de la Cembra este artist botanic român – și chiar unul dintre cei puțini care ajung să fie cunoscuți și apreciați și pe plan internațional.
Irina Neacșu de la Cembra este artist botanic român – și chiar unul dintre cei puțini care ajung să fie cunoscuți și apreciați și pe plan internațional.
În casa de la poalele Tâmpei stau Iulia Șchiopu și Daria, mamă și fiică, două fete-femei care te duc cu gândul la Fetele Gilmore. Au o relație strânsă și serioasă cu casa în care locuiesc, cu ordinea pe care ele o găsesc în aparenta dezordine din atelier și care le susține creativitatea.
Vreme de mulți ani, Maggie’s Ranch a fost simbolul Râșnovului pentru zona de relaxare și petrecere a timpului liber în compania cailor, aceștia devenind marca distinctivă a locului.
Mere de Voinești: eticheta pe care o cauți cu privirea când te duci la piață, de parcă povestea lor ar data de când lumea. Într-un fel, așa și este. Însă puțini mai știu că tradiția intensivă și extensivă a merelor de la Voinești, din Dâmbovița, este una relativ nouă. În prima zi a anului 1950 a luat ființă Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Voinești, după ce un studiu de mediu dăduse undă verde pentru producția pe scară largă a acestor fructe.
Desfă o sticlă de IPA sau French Amber Ale de la Mustață de Bere, așează-te confortabil la umbră în hamacul de la Trail Adventures și pregătește-te să-l cunoști pe Rareș Petre, omul care pare că s-a născut să fie antreprenor. Și asta nu pentru că ar fi avut parte numai de reușite, ci pentru că are acea atitudine de entuziasm și angajament care îi permit antreprenorului să o ia de la capăt de oricâte ori este nevoie.
Amenajat în prima casă din sat făcută cu dolari munciți din greu în America, în perioada marii migrații de la începutul secolului, Muzeul de Pânze și Povești de la Mândra reprezintă un dublu simbol istoric: unul personal, al familiei Zară, și unul local, al Țării Făgărașului.
După ce am vizitat Biserica Evanghelică Fortificată de la Hărman și v-am povestit istoria ei, ne-am îndreptat spre o altă localitate brașoveană. La Vulcan am gustat Baumstriezel și am învățat diferențele dintre acesta și kürtőskalács, apoi ne-am bucurat de încă o porție de istorie.
Dacă pleci cu mașina din Făgăraș spre Sibiu și faci stânga la indicatorul spre orașul Victoria pe DJ105C, după aproximativ jumătate de oră ajungi la Ucea de Sus, acolo unde la numărul 178 găsești Atelierul Etnografic cu războaie de țesut al lui Sorin Petrișor, locul unde el și soția lui par a duce o viață ale cărei secrete sunt multe și țin de simplitatea cu care acceptă complexitatea naturii.
Dacă vrei să cauți un istoric online al Baumstriezel-ului, motoarele de căutare te direcționează automat către kürtőskalács. În vreme ce acesta din urmă este cunoscut drept cozonac secuiesc, Baumstriezel se referă la denumirea cozonacului săsesc, ambele desemnând, de fapt, același desert rulat pe o formă tubulară, conică, gol la interior.
Fotografia a apărut în viața lui Dan Dinu prin ‘97-’98, când era un puști care urca pe munte, unde i-a plăcut întotdeauna să meargă – crede că aceasta a fost pasiunea inițială, chiar dinainte de fotografie. Dar simțea nevoia să aducă și acasă din ce vedea.